Catrene

De ce la ONU lumea tace,
De ce-i pasivă şi la noi,
Când astăzi împrejur e pace
Iar în căsuţa mea-i război!

... şi apoptoza galben-sângerie
îneacă lin cărarea în fineţe
retina mea, în lentă feerie
şi sufletul, în valuri de tristeţe...

catren de Iurie Osoianu (20 septembrie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

vot: idee inteligentă, exprimare plăcută, ton serios

Cad frunze, ziua scade
Iar steagul ţării flutură;
Guvernul nu mai cade,
Ci doar un pic se scutură!

Clipele fără de tine,
Frunze care cad tomnatic,
Ba discret, ba nebunatic,
Într-un codru de destine.

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Toamna mă apucă boala
Căci serviciul meu e şcoala
Sunt copii pe care-mi vine să-i leg...
Însă am fost ca ei şi-i înţeleg!

Ne-am transformat societatea
într-un Haloween continuu
muncind să o luminăm asiduu
să ne serbăm mereu cecitatea

Mă arde sufletul şi de durere,
Valuri de sânge mă inundă,
Coroana TA de spini să mă pătrundă
Şi urma palmei să-mi aducă mângâiere!

Omul de-ar stăpâni universul
tot i s-ar părea că nu are totul
căci nici nemurirea oferită
nu-i satură avaria infinită

vor începe să plece
trenuri cu păsări
şi cerurile lipsă
ca nişte gări vor uita

Cei care altora le fac rău,
Li-l fac ca să se simtă mai bine,
Dar eu observ, ucisă de răul tău,
Că mă zdrobeşti, zdrobindu-te pe tine.

Un singur vot până acum, nu e relevant, votează!

Căutare